acf
domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init
action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/u101083808/domains/gxo-global.ro/public_html/subdomains/bancherul/wp-includes/functions.php on line 6121Valoarea totala a “banilor fierbinti” (hot money) jucati in economia romaneasca de investitorii straini de portofoliu nu a depasit in niciun moment 3 miliarde de euro, dar este dificil de evaluat cu exactitate, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, intr-un interviu acordat The Money Channel. rn”Cu toate dificultatile in a evalua in ceea ce inseamna “hot money”, spunem ca nu au fost foarte multi. Aprecierea noastra este ca, in momentul de virf, nu au depasit trei miliarde de euro”, a declarat Isarescu, in interviul difuzat simbata de Realitatea TV. rnrnEvaluarea guvernatorului se apropie de cea a viceguvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Cristian Popa, care declarase, la inceputul lunii mai, ca valoarea capitalurilor “cu potential speculativ” ale nerezidentilor care se afla in depozite la vedere in banci din Romania insuma, la acea data, aproximativ 2,5 miliarde euro. rnrnIsarescu a tinut, insa, sa mentioneze ca este dificil de facut o separatie stricta intre “banii fierbinti”, plasati pe termen scurt, si investitiile pe termen mai lung, care sunt un semnal al increderii investitorilor straini in potentialul pietei romanesti si in stabilitatea ei. rnrn”Eu am dat exemplul clasic, cu un investitor care a vrut sa construiasca acum patru ani – si a si construit – un centru comercial. S-a uitat la dobinzi, avea disponibilitati, si a venit cu zece luni inainte si i-a transformat in lei: a avut incredere atunci in leu. Au fost printre primii “hot money” – primele capitaluri pe termen scurt – care au aparut in Romania”, a amintit guvernatorul. Isarescu a adaugat ca banii au fost plasati in banci romanesti care au adus un cistig bun, pe termen scurt, pentru ca apoi sa fie investiti intr-un complex comercial – pe termen lung. rnrnGuvernatorul a explicat ca suma nu este foarte mare, insa in contextul lipsei de adincime a pietelor financiare din Romania, acesti bani pot avea o influenta semnificativa si crea dificultati in situatiile in care au loc iesiri bruste de pe piata romaneasca. rnrn”Pietele noastre nu au fost suficent de adinci si atunci sume care pareau asa, mizilic, pentru investitori din Londra, de exemplu, au avut darul sa creeze relative mari – sau potential mari – fluctuatii de curs. Aceasta a fost problema noastra si inca mai este in mare masura”, a explicat Isarescu. rnrnDe altfel, miscarile jucatorilor straini pe piata romanesca au influentat toate pietele financiare, experienta oarecum “inevitabila”, potrivit guvernatorului, in conditiile evolutiei spre maturizare a economiei romanesti, care se afla, in prezent, intr-un stadiu de “adolescenta” sau de “tinerete”. rnrn”Pietele noastre interne financiare – valutara, monetara, chiar Bursa de Valori, piata de capital – sunt inca piete neadinci, nu au capatat un volum foarte mare, nu erau mature. Si atunci, cu volume relativ mici pentru investitorii straini, dar mari pentru noi, variatiile de pret, de curs, sunt mult mai mari”, a aratat Isarescu. rnrnExista insa si o “jumatate plina a paharului”, potrivit guvernatorului BNR, iar aceasta consta tocmai in inceputul “adincirii” pietelor romanesti. rnrn”Uitati-va ce s-a intimplat in Romania: in anul 2000, intermedierea financiara era 9% din produsul intern brut (PIB) – si asta la un PIB mic, nu stiu daca aveam 35 miliarde euro tot produsul intern brut. Si toata intermedierea financiara, deci creditul neguvernamental, era de 9% din acea suma mica. Anul acesta probabil ca o sa ajungem la 37% (din PIB n.r.) – deja am intrat intr-o alta categorie. Asta inseamna o adincire de piata”, a spus Isarescu. rnrnAstfel, sumele care vor putea sa perturbe pietele din Romania “vor trebui sa fie mult mai mari”, a adaugat el. rnrnOr, in conditiile largirii dimensiunii pietei financiare romanesti, riscurile cresc, iar banca centrala, ca autoritate de supraveghere, trebuie sa adopte masuri mai sofisticate de control. “Stiti cum este? Exact ca intr-o societate unde spui: “domnule, sunt mai multe masini, exista risc mai mare de accidente”. Si atunci trebuie sa te ocupi de asta: sa introduci reguli de prudenta, de circulatie, sa construiesti autostrazi. Aici suntem noi acum, in Romania”, a explicat Isarescu. rnrn”Rolul bancii centrale este, inclusiv cind apare riscul sa devina total nepopulara – cum a fost in cazul restrictiilor si a regulilor prudentiale pe care le-am introdus – sa introduca aceste reguli si sa fie extrem de vigilenta, pentru ca nicaieri mai mult decit in zona financiar-bancara nu apare iluzia. Iluzia de bine, de exuberanta. Si trebuie sa fie cineva care, din cind in cind, sa mai dea cu putina apa rece”, a adaugat guvernatorul. rnrnLa finalul lunii septembrie, valoarea creditelor acordate populatiei si firmelor romanesti – asa numitul credit neguvernamental – era de 129,06 miliarde lei (38,46 miliarde euro), potrivit datelor publicate de banca centrala, iar PIB-ul Romaniei este estimat pentru acest an la circa 118 miliarde euro de catre Comisia Nationala de Prognoza, fata de 97 miliarde euro in 2006.rn
„Stiai ca poti sa iei un card de credit chiar daca ai gradul de indatorare depasit? Te ajutam cu un card de credit chiar daca banca ti-a spus ca ai... detalii
Inflatia mare este si consecinta cresterii salariilor, a precizat guveatorul BNR, Mugur Isarescu, cu ocazia prezentarii raportului privind inflatia din 11 noiembrie 2024.Seceta puteica, oferta insuficienta de produse alimentare si... detalii
ING ramane singura dintre bancile romanesti care-si promoveaza corect dobanzile la credite, atat in cadrul reclamelor TV si online, cat si pe site-ul propriu sau in retelele sociale.Mai exact, ING... detalii
Cardurile isi pierd treptat utilitatea, odata cu avansul noilor tehnologii pentru plati.Bancile romanesti au inceput sa implementeze platile instant din aplicatiile bancare, prin serviciul RoPay.Platile instant (care se fac in... detalii