ROBOR, dobanda de referinta pentru creditele in lei, a scazut la 1%. Este acesta pragul minim setat de BNR iar in 2016 va creste din nou?

Indicele de dobanda ROBOR la 3 luni, in functie de care se stabilesc dobanzile la creditele in lei, a ajuns la doar 1% la finalul lui 2015, cu o jumatate de punct sub nivelul din septembrie si cu aproape doua puncte fata de finalul anului trecut.

Asta inseamna ca in primele trei luni ale anului viitor romanii care au credite in lei cu dobanda variabila (ROBOR 3 luni plus marja fixa a bancii) vor plati rate mai mici decat in acest an.

Intrebarea este daca dobanzile la lei vor scadea in continuare si anul viitor sau acest nivel de 1% este pragul minim setat de BNR, care controleaza nivelul dobanzilor interbancare, prin politica sa de management al lichiditatilor.

BNR a adoptat politica de management al lichiditatilor de pe piata interbancara pentru a conduce treptat dobanzile aplicate de banci la niveluri mai mici decat dobanda de politica monetara, mentinuta la 1,75% din mai 2015, cand inflatia era 1,2%, cu toate ca aceasta a scazut substantial intre timp, ca urmare a reducerii TVA-ului la alimente, pana la -1,14% in noiembrie 2015.

In grafic se vede ca incepand din martie 2013 dobanda pietei interbancare ROBOR a scazut sub nivelul ratei de politica monetara, cu diferente chiar si de peste doua puncte, dar care s-au atenuat la doar un sfert de punct in septembrie 2015. De atunci insa, ROBOR la 3 luni a scazut de la 1,5% la 1,02% in prezent, in timp ce dobanda de politica monetara nu s-a schimbat.

Inflatia va scadea si mai mult anul viitor, intrucat din 1 ianuarie 2016, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod Fiscal, va fi redusa si cota de TVA la nivel generalizat, pentru toate bunurile si serviciile, de la 24% la 20%, astfel ca BNR estimeaza ca preturile sa ajunga la -3% in martie 2016.

Ulterior insa, inflatia ar urma sa revina la 0 inca din iunie 2016 si sa creasca la 1% in septembrie 2016, pentru ca in martie 2017 sa ajunga in intervalul tintit de BNR, respectiv 2,5%, cu o marja de un punct in plus sau in minus.

In aceste conditii, se pun doua intrebari:

1. Va mentine BNR rata de politica monetara la acelasi nivel de 1,75% si in prima parte din 2016, cu toate ca inflatia va depasi, probabil, -3% pe an?

Exista aceasta posibilitate, intrucat guvernatorul BNR a sugerat ca banca centrala prefera miscari mai rare ale dobanzii, pentru asigurarea unei stabilitati. Cu alte cuvinte, se prefera mentinerea dobanzii la un nivelul din prezent, chiar daca s-ar impune o scadere a acesteia, intrucat aceasta va trebui in scurt timp majorata din nou, odata cu revenirea rapida a inflatiei.

2. Este spatiu pentru scaderea dobanzilor ROBOR sub nivelul de 1% pe an, la cat au ajuns in prezent? Aceasta este o probabilitate redusa, intrucat este de asteptat ca dobanzile sa creasca iar, poate chiar din 2016, odata cu revenirea inflatiei spre tinta BNR, de 2,5%.

De exemplu, economistii Bancii Transilvania estimeaza ca BNR va majora dobanda la 2,5% pana la sfarsitul lui 2016, ceea ce inseamna ca si dobanda ROBOR va urma o tendinta de urcare. O si mai mare scadere a ROBOR, sub nivelul de 1%, ar majora, astfel, riscul de credit al celor care au imprumuturi in moneda nationala.