Programul Prima Casa sa fie destinat doar celor cu venituri mici, se propune in Strategia Nationala a Locuirii

“Se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă”, se arata in Strategia Nationala a Locuirii, publicata in vederea dezbaterii publice de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), in care se mai precizeaza:

Câteva modificări ale programului „Prima casă” ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. 

Impactul pragului programului “Prima Casă”

Programul „Prima casă” oferă garantarea a maxim 60.000/70.000 euro pentru împrumuturi cumpărătorilor care achiziționează locuințe finalizate sau locuinţe aflate în construcţie, orientând astfel beneficiarii spre locuinţe accesibile ca preț (de multe ori mai vechi) cu două dormitoare, de aproximativ 50-55 m2.

Dacă o gospodărie care participă la programul „Prima casă” dorește să cumpere o locuinţă într-o clădire nouă, aceasta va fi limitată la un apartament cu două camere sub 60 m2 având în vedere cerințele legate de spațiu subliniate în secțiunea 4.6.5 (o locuință de 52 m2 de două camere construită pentru două persoane costă 68.850 euro luând în calcul o suprafață totală de 81 m2 și un preț mediu de vânzare de 850 euro).

Programul de garantare „Prima casă” a permis familiilor cu venituri medii să aibă acces la un credit ipotecar accesibil pentru a achiziționa o locuinţă, dar a direcționat o mare parte din cifra de afaceri de pe piață spre unitățile mai vechi cu una sau două camere.

Acest lucru a avut un efect de distorsionare asupra pieţei de locuinţe deoarece creditele „Prima casă” sunt deschise tuturor grupurilor de venituri, ceea ce înseamnă că şi unele gospodării cu venituri mai mari, care pot contracta finanţare la rata de pe piaţă sunt influenţate să aleagă unităţi mai mici, direcţionând şi dezvoltatorii în aceeaşi direcţie.

Mai mult, în forma sa actuală, programul direcţionează bugetele publice alocate către gospodării care nu sunt sărace, unele dintre acestea fiind chiar bogate. Trei pătrimi din toate creditele „Prima casă” de până acum, din întreaga țară au fost utilizate pentru cumpărarea apartamentelor din clădiri vechi.

De la lansarea programului în anul 2009, până în decembrie 2015 au fost acordate peste 166.000 de garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 3,2 miliarde euro (după preluarea a 50% din risc de către bănci), respectiv peste 13,9 miliarde lei.