Notice: Function _load_textdomain_just_in_time was called incorrectly. Translation loading for the acf domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/u101083808/domains/gxo-global.ro/public_html/subdomains/bancherul/wp-includes/functions.php on line 6121
Este legal ca BRD sa-mi opreasca aproape 2/3 din salariu pentru datorii la BEJ? – Bancherul

Este legal ca BRD sa-mi opreasca aproape 2/3 din salariu pentru datorii la BEJ?

Autor:

Bancherul.ro
2018-05-18 16:48

“Am 4 datorii. Pe data de 10 aprilie mi s-a virat salariul in cont la BRD si cand am deblocat contul nu aveam in cont din 1230 lei decat 540 lei, restul a fost retinut pentru datoriile la bej. Este legal sa se opreasca aproape 2/3 din salariu?”, intreaba un cititor la Reclamatiibanci.ro.

Raspuns Reclamatiibanci.ro

Stimate domn,

Articolul 728 din Codul de procedura civila privind limitele urmaririi veniturilor banesti in cazul executarii silite prin poprire prevede urmatoarele:

(2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

Asadar, BRD a incalcat legea daca v-a retinut mai mult de jumatate din salariu.

De aceea, va sfatuiesc sa depuneti o reclamatie la BRD in care sa cereti bancii sa va restituie banii din salariul retinuti peste limita legala de 50%.

 (vezi aici raspunsul integral)

Probleme cu banca? Scrie-ne aici si te ajutam!

Comentarii

Anton Paul

jumatati de adevar

1. Creditele cesionate in paradisurile fiscale au incalcat prevederi fundamentale ale activitatii bancare: cesiunea catre entitati non-bancare, OTP Factoring, ERB New Europe si Credit Europe Bank NV nerespectand cerintele autoasumate prin contractele de cesiune si anume sa respecte legislatia romana. Aceasta legislatie, in principal OUG 99/2006, prevede ca nu se poate desfasura activitatea bancara fara autorizatie. In cazul CEB NV lucrurile erau mai simple, aceasta fiind banca in Olanda si avand nevoie doar de o notificare a BNR si apoi incheierea operatiunii de cesiune. Lucrurile s-au inramplat insa in sensul ilegal, intai s-a facut contractul de cesiune (31 martie 2009) si abia in 4 ianuarie 2010 a intrat in vigoare pasaportul unic european prin notificarea mentionata anterior. In cazul OTP Factoring si ERB New Europe Finding lucrurile se prezinta astfel: niciuna din entitati nu este autorizata de catre autoritatea olandeza si nici in Romania de catre BNR, incalcandu-se astfel cerinta de autorizare impusa de art. 5 precum si articolele privitoare la secretul bancar (art. 111-120). Cerinta de autorizare conduce spre dreptul de a primi prin cesiune si tilul executoriu (art. 120), dar si spre dreptul de a solicita dobanzi si comisioane bancare. Cum aceste cerinte au fost incalcate si sesizarea individuala a BNR nu declanseaza controalele aferente, ba mai mult BNR raspunde solicitarilor individuale intr-un mod evaziv si tendentios, rezolvarea situatiei creditelor cesionate catre aceste entitati nu se poate face decat individual prin instanta. Numarul creditelor cesionate in Olanda catre CEB NV este de circa 16 mii, atat in euro cat si in CHF. Numarul creditelor cesionate de catre OTP este mai greu de determinat, au fost mai multe contracte (din informatiile date de colegii de la OTP). Numarul creditelor cesionate catre ERB l-ati aratat dumneavoastra. Daca in cazul OTP si ERB cesiunea s-a facut cu discount, in cazul CEB NV se pare ca s-a facut 1:1. 2. Cele doua interviuri acordate de guvernator cat si de fostul viceguvernator, ca de altfel toate interviurile pe aceasta tema a creditarii in CHF, sunt incomplete si incorecte. Daca domnul guvernator a atras atentia (tardiv) asupra faptului ca este vorba de o moneda de refugiu, iar domnul fost viceguvernator a spus ca riscul se manifesta asupra tuturor valutelor, realitatea legala a acelor vremuri (aceeasi OUG 99/2006, art. 122-150) instituia obligatia institutiilor de credit de a trata riscul valutar. Efectele contractuale (conform transpunerii corecte a acestor prevederi) ar fi trebuit sa fie plata contractelor la cursul de la data acordarii ai o dobanda si o marja de dobanda aproximativ egala cu cea a creditelor in USD. Netranspunerea corecta a prevederilor legale (si asupra carora BNR si-a dat acordul prin aprobarea Normelor interne de tratament al riscurilor) a condus catre marjele de dobanda tentante (speculantii in CHF) si catre efectul secundar: credite neperformante. 3. Criteriile de neperformanta sunt aceleasi desi perioada contractuala este diferita, in general 90 de zile, iar sumele implicate sunt diferite. 4. Activitatea de recuperare a creantelor bancare prin firmele de recuperare a fost in afara legii, de multe ori chiar ilegala. Un pas mic dar incomplet s-a facut prin intermediul OUG 52/2016, o pseudo-autorizare la ANPC. Dar lucrurile sunt un pic mai complexe, recuperarea creantelor nu ar trebui sa fie sub forma mardeiasilor clasici ci sub forma unor entitati responsabile (asa cum sunt in teorie institutiile de credit, o conditie privind autorizarea fiind persoanele de conducere care nu pot accede in functii fara a avea o probitate profesionala verificata de BNR).

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Educatie financiara

Tentativa de frauda tip phishing destinata clientilor ING Bank

Clientii ING Bank, utilizatori ai aplicatiei Home Bank, au fost vizati ieri de o tentatia de frauda tip phishing, prin intermediul unor e-mailuri.E-mailurile pareau ca sunt trimise de ING Bank,... detalii

Simplu Credit refuza colaborarea cu CSALB si nu vrea sa-mi scada dobanda. Ce pot sa fac?

„Buna ziua, VÄ‚ ROG MULT SÄ‚ MÄ‚ AJUTAÈšI. Am încercat o soluÈ›ie cu cu cei de la CSALB È™i ACEST MARE IFN, MARE IN ȘMECHERII AU REFUZAT COLABORAREA CU EI,... detalii

Cum recuperez investitia la OMV printr-o inselatorie?

"Am găsit la sfârÈ™itul lui septembrie o postare pe Facebook in care Robert Turcescu spunea în cadrul emisiunii Denisei Rafai cum pot românii obÈ›ine venituri pasive. Am deschis linkul. Era... detalii

Pot să îi ofer un card bancar copilului meu?

"Sunt client ING, iar fiul meu de 14 ani îÈ™i doreÈ™te propriul său card, aÈ™a cum a văzut la un coleg de clasă. Există astfel de servicii în România? Este... detalii