acf
domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init
action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/u101083808/domains/gxo-global.ro/public_html/subdomains/bancherul/wp-includes/functions.php on line 6121România a rămas cel mai afectat stat din regiune în privința reducerii exporturilor pe primele opt luni din acest an, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Astfel, scăderea livrărilor la extern a fost de -15% pe segmentul intracomunitar și de -16% pe cel extracomunitar, semnificativ peste valorile consemnate de Slovacia, Ungaria și Cehia și dublă în raport cu Croația și Bulgaria. Polonia a avut cel mai mic recul al exporturilor.
De reținut, Cehia, Polonia și Ungaria țări cu regim valutar similar cu al nostru, au înregistrat excedente comerciale, pe fondul unor devalorizări modice ale monedelor naționale în raport cu euro. Bulgaria și Croația au avut deficite considerabil mai mici decât România și în scădere față de aceeași perioadă a anului anterior. Ele au fost stimulate prin cerințele de aderare la Zona Euro, în a cărei anticameră, sistemul ERM II, au fost primite recent în pofida crizei.
Cu exporturi bazate în mare parte pe industria auto ca și în cazul nostru, Slovacia a reușit să-și restrângă ceva mai mult decât România importurile, evitând astfel deteriorarea poziției externe în schimburile de mărfuri și a obținut chiar un mic excedent. În fine, o mențiune specială pentru evoluția în condiții de criză se cuvine Poloniei, care a reușit un excedent cu totul remarcabil (+6,3 miliarde euro după un sold de -0,1 miliarde euro pe primele 8 luni de anul trecut).
Este un semnal de deteriorare a competitivității României relativ la alte state cu economii similare și de avertizare în privința influenței negative a exportului net asupra revenirii PIB.
Majorarea excesivă a beneficiilor sociale în aceste condiții riscă să trimită o parte considerabilă din sumele pentru consum spre stimularea altor țări din regiune, care ne aduc cumulat peste 40% din deficitul comercial.
De aceea, se impune reorientarea motoarelor de creștere către export și reechilibrarea macroeconomică prin reducerea deficitului de cont curent, ajuns peste limita recomandată de 4% din PIB (media pe ultimii trei ani), urmare a rezultatului slab din comerțul cu mărfuri.
InflaÈ›ia anuală a crescut în noiembrie 2024 până la 5,11%, potrivit datelor publicate de INS.PreÈ›urile au avansat per total cu 0,41%, cea mai mică valoare din ultimele trei luni, dar... detalii
Datoria publică a României a crescut la 54,4% din PIB la finele lunii septembrie 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul FinanÈ›elor È™i INS.Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
România a păstrat în luna octombrie 2024 prima poziÈ›ie în UE în ce priveÈ™te inflaÈ›ia anuală, conform datelor publicate de Eurostat. În contextul unei uÈ™oare creÈ™teri (+0,2 puncte procentuale față... detalii
Datoria publică a României a crescut la 52,7% din PIB la finele lunii august 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul FinanÈ›elor È™i INS. Suma calculată conform metodologiei europene a... detalii