„Există în continuare o mulțime de metode, surprinzător de simple, de fraudare“, remarcă Marian Bucur, ofiţer în cadrul Direcției de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Române, specializat pe infracțiunile din instituțiile financiare, citat de Capital.rornrn Întrebat care este cel mai mare prejudiciu pe care l-a cercetat până acum, spune că e vorba de un dosar la care se lucrează chiar acum, cu o fraudă calculată la 12 milioane de euro, „la care intuim că se vor adăuga alte cinci-șase milioane până la finalul anchetei“.rnrnMetoda, în acest caz, a fost acordarea de credite unor firme în baza diverselor falsuri în acte – de la denaturarea indicilor financiari la declararea unor bunuri inexistente. E vorba de o muncă în echipă, funcționarii bancari colaborând cu debitorii, situație întâlnită și în alte cazuri: „ofițerii își opresc un «comision» de 10% din suma împrumutată. Ulterior, așa cum s-a convenit de la început, debitorul achită ratele timp de trei-patru luni, apoi dispare.“rnrnCum să-ți furi firma simplu și eficientrnrnAlt modus operandi, de altfel cel mai frecvent întâlnit în sistemul bancar: „angajații identifică conturile inactive, în care proprietarul nu a mai efectuat operațiuni de câteva luni, și, în ideea că este puțin probabil ca acesta să-și utilizeze contul în viitorul apropiat, își transferă sume mici din mai multe asemenea conturi în propriul cont, stabilesc o dobândă aferentă depozitului astfel creat, apoi returnează banii și încasează dobânzile“, explică Paula Lavric, directoarea departamentului de investigare a fraudelor din Deloitte și fost procuror în cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.rnrnSau există angajați care, pur și simplu, golesc conturile deponenților (intră aici cazul fraudei de 1,5 milioane de euro, descoperită la o bancă din Brașov, în care directoarea de operațiuni și-a însușit timp de doi ani sumele depuse de clienți) sau care colaborează cu terți, în ideea că aceștia vor fi găsiți vinovați. „Unul dintre cazurile importante la care am lucrat este cel al unei bănci unde 13 funcționari, printre care și unul cu funcție de conducere, au făcut operațiuni bancare neautorizate în conturile unei persoane fizice timp de doi ani. Era vorba de un cetățean străin, un investitor în imobiliare care administra 49 de firme. rnrnArticolul integral
Contractele de leasing nu mai sunt titluri executorii pentru consumatori, adica pentru persoanele fizice, dar nu si pentru firme, conform unei noi legi in vigoare.Alta modificare prevede ca perioada în care o firma de leasing are dreptul să ceară rezilierea contractului din cauza neplăţii a crescut la trei luni.Este vorba de Legea nr. 83/2021 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 401 din 16 aprilie 2021.In consecinta, firmele de leasing vor trebui să ceara unei instante de judecata executarea silita a consumatorilor.
Olimpiu Balas, patronul New Business Dimensions, o firma care are ofera servicii IT pentru banci, a cumparat 63% din Banca Feroviara de la Valer Blidar, seful Astra Vagoane Calatori din... detalii
Fondul de pensii private NN Pensii, cel mai mare din Romania, a fost acuzat de Ziarul Financiar ca a investit intr-un mod pagubos banii viitorilor pensionari romani din Pilolul 2... detalii
Banca Nationala a Romaniei (BNR) dezvaluie ca nu mai putin de 17 banci sunt suspectate de a fi implicate intr-un amplu mecanism de spalare de bani negri proveniti din Rusia,... detalii