Un nou val de atacuri cibernetice automate asupra conturilor bancare online a păgubit probabil cu până la 78 mil. dolari în ultimul an clienţi ai băncilor din Europa, SUA şi America de Sud, scrie Thomson Reuters.rnrnAtacurile au venit din partea unor grupuri de hackeri care au folosit programe maliţioase, cunoscute sub numele de Zeus şi SpyEye. Aceste aplicaţii s-au logat la computerele clienţilor a 60 de bănci, potrivit McAfee şi Guardian Analytics.rnrnÎn timp ce versiunile vechi ale aplicaţiilor furau informaţiile de logare, cele mai recente varinate transferă automat fonduri în conturi controlate de hackeri.rnrn”Pare a fi începutul unor noi tehnici”, a afirmat Craig Priess, vicepreşedintele Guardian Analytics, firmă specializată pe protezarea mediului online al băncilor.rnrnProgramele sunt suficient de sofisticate pentru a trece peste protocoalele de autentificare cu două etape precum cele ale cardurilor moderne, la care informaţia este stocată într-un cip, iar autentificarea se face printr-un cod PIN. Softwarele “stiu”, de asemenea, să evite transferarea dintr-odată a întregului conţinut al unui cont pentru a nu atrage atenţia asupra furtului.rnrnCercetări ale companiei japoneze Trend Micro arată că prin versiuni automate ale aplicaţiilor hackerii au acţionat în Germania, Marea Britanie şi Italia. Guardian şi McAfee au avertizat că folosind o astfel de tehnică zeci de grupuri de hackeri au atacat conturile companiilor şi ale persoanelor fizice din aceleaşi ţări, la care se adaugă Columbia, Olanda şi SUA.rnrn”Cel care face aceste sistem ştie cu siguranţă ce caută băncile”, a spus Dave Marcus, director de cercetări la McAfee.rnrnServerele de logare au primit comenzi de la hoţii online pentru transferarea în total a 78 mil. dolari, din care 130.000 de dolari vin dintr-un singur cont. Firmele de securitate notează că sunt şanse ca băncile să fi blocat o parte din tranzacţii.rnrnSpyEye şi Zeus au capacitatea de a se instala pe computere care vizitează site-uri web maliţioase sau pagini normale, dar care au fost compromise de hackeri, dar şi prin linkuri corupte primite de clienţi prin poşta electronică. Clienţilor compromişi, când aceştia fac o tranzacţie, în loc să li se ceară doar numărul contului şi parola, cum ar fi normal, pe lângă aceste date le este cerut, de exemplu, numărul cardului. Datele ajung la hacker, care se loghează şi tranferă banii într-un cont pe care-l controlează.rnrnNoile aplicaţii permit hoţului să efectueze tranferuri la orice oră.
Contractele de leasing nu mai sunt titluri executorii pentru consumatori, adica pentru persoanele fizice, dar nu si pentru firme, conform unei noi legi in vigoare.Alta modificare prevede ca perioada în care o firma de leasing are dreptul să ceară rezilierea contractului din cauza neplăţii a crescut la trei luni.Este vorba de Legea nr. 83/2021 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 401 din 16 aprilie 2021.In consecinta, firmele de leasing vor trebui să ceara unei instante de judecata executarea silita a consumatorilor.
Olimpiu Balas, patronul New Business Dimensions, o firma care are ofera servicii IT pentru banci, a cumparat 63% din Banca Feroviara de la Valer Blidar, seful Astra Vagoane Calatori din... detalii
Fondul de pensii private NN Pensii, cel mai mare din Romania, a fost acuzat de Ziarul Financiar ca a investit intr-un mod pagubos banii viitorilor pensionari romani din Pilolul 2... detalii
Banca Nationala a Romaniei (BNR) dezvaluie ca nu mai putin de 17 banci sunt suspectate de a fi implicate intr-un amplu mecanism de spalare de bani negri proveniti din Rusia,... detalii