Notice: Function _load_textdomain_just_in_time was called incorrectly. Translation loading for the acf domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/u101083808/domains/gxo-global.ro/public_html/subdomains/bancherul/wp-includes/functions.php on line 6121
Agricultura romaneasca, a doua cea mai mare scadere a venitului agricol pe unitatea de munca – Bancherul

Agricultura romaneasca, a doua cea mai mare scadere a venitului agricol pe unitatea de munca

Autor:

Dan Palangean
2021-04-29 22:54

România s-a situat în anul 2020 pe locul doi în UE în privința scăderii venitului agricol pe unitatea de muncă (Agricultural income per annual work unit, abreviat AWU în lb. engleză), potrivit unei analize publicate de Eurostat.

Cu o diminuare de 13,8%, ne-am plasat imediat după Germania (-14,6%, cel mai mare declin la nivel european), dar la distanță semnificativă de Franța (-7,6%), Olanda (-5,1%) și Italia (-4,9%).

Având în vedere că acest indicator critic pentru sectorul agricol s-a deteriorat în cinci din cele mai mari șapte puteri agricole ale UE, media pe Uniune a scăzut cu 1,5%.

Totuși, multe state au consemnat o îmbunătățire a eficienței activității depuse în acest domeniu, cu performanțe notabile în Lituania (+30,2 %), Croația (+13,2 %), Spania (+13,0 %) și Ungaria (+11,6 %).

Pentru referință, menționăm că producția agricolă a însemnat în 2020 circa 1,9% din rezultatul economic al UE și s-a cifrat la 411,8 miliarde euro.

Ceva mai mult de jumătate (52,8%) a venit din producția vegetală (14% au venit din legume și horticultură și doar 11,2% din cereale, unde excelăm noi) iar aproape două cincimi (38,6%) din zootehnie (13,1% din lapte și 9,6% din porcine). Restul de 8,6% au reprezentat servicii pentru agricultură și activități non-agricole inseparabile.

Structura medie europeană arată cât suntem de departe de convergența reală cu agricultura europeană, România fiind obișnuită în ultimii ani cu o repartizare de aproape 70% a valorii obținute pe partea vegetală (puternic axată pe cereale, sensibile la condițiile meteo, de unde și rezultatul de -38% de anul trecut).

Un aspect important în privința evoluției agriculturii românești este și poziționarea printre statele cu cele mari reduceri ale inputului de muncă la nivelul acestui sector timp de 15 ani.

[1]

Astfel, apărem în datele oficiale la nivel european pe locul cinci la ritmul total de reducere a muncii în agricultură din anul 2005 încoace, după Bulgaria, Slovacia, Estonia și Letonia (barele verzi din grafic) și pe locul trei, după Slovacia și Grecia, la ritmul de scădere a muncii salariate.

Cu consecințe importante, atât în privința productivității unei ramuri cu caracter tot mai apropiat de industrie, cât și a încasărilor bugetare de pe urma activității fiscalizate depuse.

De reținut, agricultura României a înregistrat cea mai abruptă reducere a riscului de utilizare a pesticidelor dintre toate statele membre UE. Analiza Eurostat arată o diminuare de -52%, cu care ne poziționăm pe primul loc în materie, înaintea Danemarcei (-48%), urmată de Suedia și Grecia (ambele peste pragul de -40%).

Pe de o parte, evoluția reflectă o scădere pronunțată a chimizării în agricultură, cu consecințe asupra randamentelor la hectar, urmare a disponibilităților financiare tot mai mici ale fermierilor și a unei industrii chimice în puternic declin.

Pe de altă parte, însă, ar trebui să preferăm în alimentație produse interne, mai sănătoase. În acest sens, o politică națională de promovare a producției naționale în agricultură ar avea, pe lângă un impact în revenirea indicatorilor de eficiență a muncii și efectele pozitive pe creșterea PIB, un rol important în starea de sănătate a populației.

Comentarii

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Analize economice

România, „lanterna roșie” a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare în UE

România a înregistrat È™i în anul 2023 cea mai scăzută pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare din UE, potrivit datelor comunicate de Eurostat.Cu un procentaj de 0,52%, în condiÈ›iile... detalii

Deficitul contului curent, peste 24 miliarde euro după primele zece luni

Contul curent al balanÈ›ei de plăți a înregistrat pe primele zece luni din 2024 un deficit de 24,21 miliarde euro, cu 31% mai mare față de aceeaÈ™i perioadă a anului... detalii

Deficit comercial record în octombrie 2024

Exporturile României au fost în octombrie 2024 de 8,45 miliarde euro (+0,5% față de aceeaÈ™i lună a anului anterior), în timp ce importurile au urcat la valoarea de 12,17 miliarde... detalii

Productivitatea în comerț, peste cea din industrie

Productivitatea muncii în comerÈ› s-a situat peste productivitatea muncii în industrie anul trecut, potrivit datelor publicate de INS.Raportarea valorii adăugate brute obÈ›inute pe tipuri principale de activități la numărul de... detalii