Deficit bugetar de 3,6% din PIB după prima jumătate a anului

Deficitul bugetului general consolidat după prima jumătate a anului a fost de 63,7 miliarde de lei (-3,6% din PIB-ul estimat la 1.767,3 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul. Finanțelor.

Este un rezultat semnificativ mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-aproximativ 37 miliarde lei și -2,3% din PIB).

De reținut, deficitul lunar a scăzut la doar -0,20% din PIB (după -0,16% din PIB în luna anterioară), ceea ce confirmă diminuarea semnificativă a ritmului de creștere al acestui indicator critic.

Totuși, situația rămâne problematică în raport cu ținta inițială de -5% din PIB, mai ales că deja s-a trecut de cota de 70% din total, înainte de majorarea salariului minim și a pensiilor.

În contextul creșterii economice în pierdere de viteză la începutul anului curent, încasările au fost mai mari cu 13,5% în primele șase luni din 2024 (+32,8 miliarde lei). Cu o inflație în scădere aproximativ la jumătate față de iunie 2023, acest avans s-a tradus într-o creștere de +0,5 pp raportat la PIB (de la 15,1%, la 15,6%).

Din păcate, s-a consemnat și o majorare cu 59,2 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 17,4% până la 19,2%. Simplificat, în primul semestru al anului statul a cheltuit 123 lei la fiecare 100 lei încasați, cel mai important deficit fiind consemnat la fondul național de sănătate (-3,85 miliarde lei).

Urmare a unor transferuri mai mari în ultimele luni către asigurările sociale, bugetul de stat a revenit cu deficitul peste cel al bugetului general consolidat, situație tipică în ultimii ani. Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale (+2,44 miliarde lei după achitările de impozite preponderent la început de an) și excedentul instituțiilor publice autofinanțate (+3,24 miliarde lei).

De remarcat reducerea diferenței între avansul veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+20,4%, adică 4,2 miliarde lei în plus) și creșterea doar ușor mai pronunțată în cazul contribuțiilor de asigurări (+20,8%, peste nivelul modificării nominale a salariului mediu, +12,7 miliarde lei) în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (92,8 miliarde lei).

La impozitele indirecte, TVA-ul a trecut de ritmul general al creșterii veniturilor (+17,3%, de la 48,7 miliarde lei la 57,1 miliarde lei), dar încasările din accize au rămas în urmă (+10,8%, adică un plus de numai 1,9 miliarde lei).

Susținerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanțial (aproape -60%, de la 19,9 miliarde lei la 8 miliarde lei), fiind compensată de majorarea cu 677% (+7,5 miliarde lei nominal) a sumelor primite în contul plăților efectuate și prefinanțări din noul cadru financiar și de creșterea de 254% a asistenței financiare nerambursabile prin PNRR (+1,6 miliarde lei).

Cheltuielile, majorate mult mai repede decât veniturile

Avansul cheltuielilor (+21,2%) a rămas cu mult peste cel al veniturilor. Cea mai mare creștere a fost în cazul proiectelor cu finanțare prin componenta de împrumut a PNRR (+3,6 miliarde lei sau +440,2% !) iar alocările pentru cofinanțare din fonduri extee nerambursabile au înregistrat o creștere de 420,9% sau +7,9 miliarde lei. În termeni nominali, sporul cel mai mare a fost consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, +13,1 miliarde lei (deși „doar” +95,5%).

În contextul satisfacerii unor revenidicări salariale, soldate cu o ascensiune a bugetarilor în topul creșterii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate, avansul cheltuielilor de personal a urcat la 23,1% (14,6 miliarde lei în plus). Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 12,3%, semnificativ sub cea generală dar peste nivelul inflației și cu o pondere de circa o cincime din creșterea totală a cheltuielilor.

[1]

Totodată, au crescut sumele achitate pentru bunuri și servicii (circa +9 miliarde lei nominal, respectiv +25%). Subvențiile au revenit marginal peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut (+114 milioane lei nominal, respectiv +1,3%). În fine, ar mai fi de semnalat creșterea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași perioadă a anului anterior (+10,4%).