Fondul american J.C. Flowers renunta la Banca Carpatica, dupa esecul preluarii Piraeus Bank

Fondul american de investitii JC Flowers, care urma sa preia controlul Bancii Carpatica, a esuat in negocierile de a cumpara Piraeus Bank, astfel ca a renuntat si la banca din Sibiu, care a anuntat ca in aceste conditii a inceput negocierile cu un alt investitor potential.

Banca Comerciala Carpatica a anuntat intr-un comunicat ca fondul american de investitii JC Flowers (JCF) “a comunicat bancii faptul ca, avand in vedere neindeplinirea conditiilor din cadrul ofertei transmise de catre JCF, acesta va declina invitatia de a participa la capitalizarea BCC, inaintata catre JCF in cadrul ofertei de subscriere.”

“Avand in vedere intentia BCC de a finaliza majorarea de capital in perioada imediat urmatoare, directoratul bancii a identificat si a inceput negocierile cu un alt investitor potential ce detine resurse pentru a participa la majorarea de capital a BCC prin intermediul unui plasament privat, sub rezerva anumitelor conditii”, se mai arata in comunicatul Carpatica.

Ambele tranzactii, atat de preluare a Carpatica, cat si a Piraeus Bank, de catre fondul de investitii american, au fost anuntate ca fiind aproape finalizate de catre seful supravegherii din cadrul BNR, Nicolae Cinteza.

Initial, preluarea Carpatica a fost impiedicata de opozitia actionarului majoritar, Ilie Carabulea, insa intr-un final banca a anuntat ca acesta a incheiat un acord cu JC Flowers. Ulterior, americanii au conditionat preluarea Carpatica de achizitia Piraeus Bank, informatie nedezvaluita public decat acum.

Negocierile cu Piraeus Bank s-a impotmolit, se pare, pe ultima suta de metri, in conditiile in care banca-mama din Grecia a fost recapitalizata iar Parlamentul din Romania a adoptat legea darii in plata a caselor ipotecate, care ar putea afecta serios Piraeus Bank, intrucat banca detine un stoc important de credite in franci elvetieni (CHF).

Daca Piraeus Bank poate fi sustinuta in continuare de catre banca-mama din Grecia, Carpatica nu are suportul financiar al actionarului principal, astfel ca banca are nevoie urgenta de capital pentru indeplinirea ratei minime de capitalizare (8% rata fondurilor proprii totale si 5,125% rata fondurilor proprii de nivel 1 de baza, din 1 ianuarie 2016).