Inflația anuală a crescut la 5,11%, prin efect de bază

InflaÈ›ia anuală a crescut în noiembrie 2024 până la 5,11%, potrivit datelor publicate de INS.

PreÈ›urile au avansat per total cu 0,41%, cea mai mică valoare din ultimele trei luni, dar efectul de bază a fost net defavorabil (-0,01% în noiembrie 2023). InfluenÈ›ele principale au venit de la majorarea preÈ›urilor la energia electrică, fructe proaspete È™i combustibili.

InflaÅ£ia MEDIE anuală a coborât la 5,7%, de la 5,8% anterior, iar creÈ™terea preÈ›urilor de la începutul anului în curs a ajuns la 4,84%, epuizînd aproape integral spaÈ›iul disponibil în estimarea oficială recentă (4,9% pentru finalul anului). TotuÈ™i, valoarea de referință pentru politica monetară, indicatorul CORE 2 ajustat, a scăzut până la 0,40%, evoluÈ›ie pozitivă în contextul dat.

Pe metodologia europeană, inflaÈ›ia înregistrată de România în noiembrie 2024 a fost de 0,32%, sub cel pe model naÈ›ional, iar rata anuală a inflaÈ›iei a fost de 5,4%, cu 0,3 puncte procentuale peste cea autohtonă (media pe ultimele 12 luni a ajuns la 6%). Acestea sunt datele în termeni comparabili pe plan inteaÈ›ional, ce vor fi prezentate de Eurostat.

PreÈ›urile produselor alimentare au crescut într-un ritm relativ redus (+0,19%) față de cel general. CreÈ™terea sezonieră semnificativă de la fructe proaspete (+6,55%) a fost anulată de scăderile înregistrate la legume È™i conserve de legume (-1,63%), precum È™i la citrice È™i alte fructe meridionale (-3,64%), chiar dacă ouăle s-au scumpit cu 1,30%.

[1]

Totuși, trebuie semnalate avansurile moderate dar generalizate consemnate la produse alimentare precum caea și preparatele din cae (+0,32%, cu +0,58% la porc dar +0,10% la pasăre), lapte și produse lactate (+0,44%, cu +0,93% la telemea de vacă), ulei comestibil (+0,43%) și produse de franzelărie (+0,24%).

Cea mai mare contribuÈ›ie la creÈ™terea inflaÈ›iei au adus-o mărfurile nealimentare, cu o creÈ™tere peste media generală (+0,61%). Energia electrică (+3,41%), gazele (+0,95%) È™i combustibilii (+0,56%) au generat împreună aproape trei cincimi din majorarea generală a preÈ›urilor. MiÈ™cări mai semnificative au fost la încălțăminte (+0,74%), îmbrăcăminte (+0,52%) È™i detergenÈ›i (+0,47%).

Pe segmentul de servicii, indicele s-a situat sub media generală (+0,29%), cu cele mai importante creÈ™teri la igienă È™i cosmetică (+1,35%) È™i la îngrijire medicală (+0,85%). Transportul aerian s-a ieftinit cu -8,24% față de luna anterioară dar a păstrat un +9,30% pe ultimele 12 luni. De reÈ›inut scăderile înregistrate în luna octombrie 2024 la telefon (-1,34%) È™i apă, canal, salubritate (-0,65%).

EvoluÈ›ie pozitivă, indicatorul CORE 2 ajustat, important pentru politica monetară, a scăzut la +0,40%, marginal sub IPC per total, după patru luni anterioare de creÈ™tere sistematică. Una peste alta, nivelul inflaÈ›iei È™i contextul incertitudinilor în creÈ™tere confirmă păstrarea prudentă a dobânzii de politică monetară.

[2]

SituaÈ›ia rămâne problematică, după majorarea pensiilor cu circa 40% în termeni nominali (+33% ca putere de cumpărare) È™i a menÈ›inerii unui ritm ridicat al majorărilor salariale în termeni reali (aproape +9%), deÈ™i productivitatea muncii a fost în scădere de la începutul anului. Cererea astfel inflamată nu È™i-a găsit o contrapartidă în rezultatul economic anemic (+0,8% pe primele trei trimestre).

Reamintim, traiectoria inflaÈ›iei a fost repoziÈ›ionată semnificativ mai sus pe termen scurt. Respectiv, 4,9% în loc de 4% la finalul lui 2024, după ce la finele T3 se ajunsese la 4,6% în loc de 4,2% iar efectul de bază va fi defavorabil È™i în ultima lună a anului. Se prefigurează deja o traversare conjuncturală a pragului de 5%.

DeÈ™i proiecÈ›ia pentru T4 2025 s-a modificat marginal (de la 3,4% la 3,5%), diferenÈ›ele de parcurs trimestrial implică o inflaÈ›ie medie pe anul viitor în jur de 4%. Chiar dacă primul trimestru va indica o scădere semnificativă, efectul de bază clar defavorabil în T2 (valorile mici de inflaÈ›ie din perioada aprilie – iunie 2024) va readuce creÈ™terea preÈ›urilor spre nivelul de 4,5%, înainte de a reintra pe trendul de scădere.

[3]

Astfel, se va încerca pe parcursul anului viitor o stabilizare la limita superioară a intervalului È›intă de 2,5%+/-1%. 

Ar fi nevoie de politici publice corelate mai bine cu politica monetară, cu măsuri fiscal-bugetare care să reducă deficitul public, fără a împinge economia în recesiune. Tarifarea curentului electric, cu pondere relativ ridicată în coÈ™ul de consum (4,69%), unde scumpirea ar putea fi considerabilă, rămâne critică .