Mugur Isarescu: Inovatia trebuie sa fie punctul central al dezvoltarii afacerilor

Conferinta “Comportamentul de afaceri pe timp de criză”rnrn28 octombrie 2011, Banca Natională a RomânieirnDiscurs al domnului Mugur Isărescu, guvernatorul BNRrnrnDoamnelor si domnilor,rnDistinsă audientă,rnrnSunt onorat să mă aflu din nou în mijlocul comunitătii de afaceri, cu prilejul conferintei “Comportamentul de afaceri pe timp de criză” initiată de ziarul Bursa. Doresc să salut prezenta la această dezbatere a domnului ministru Gheorghe Ialomitianu si a altor reprezentanti ai autoritătii guvernamentale, a reprezentantilor mediului de afaceri, financiar, academic, precum si a reprezentantilor mass media.rnrnÎntr-un context în care, în întreaga Uniune Europeană, redresarea economică rămâne relativ fragilă, a discuta despre afaceri astăzi înseamnă, în opinia mea, a discuta despre competitivitate.rnrnProblemele legate de competitivitate nu sunt specifice doar Romaniei, însă, în cazul nostru nivelul scăzut al acestui indicator reflectă derularea cu întârziere a reformelor structurale – reorientarea si repozitionarea strategică a unor industrii traditionale s-a făcut lent de-a lungul ultimilor 20 de ani.rnrnDupă cum a formulat un mare specialist în teoria competitivitătii, Michael Porter, prosperitatea unei tări depinde de competitivitatea acesteia, care, la rândul său, se bazează în primul rând pe productivitatea cu care se realizează bunurile si serviciile. rnrnDesigur că politicile macroeconomice adecvate si institutiile stabile sunt conditii absolute necesare pentru a se ajunge la prosperitatea economică, dar nu sunt nicidecum si suficiente.rnrnÎn aceste conditii, când vorbim de competitivitate, consider că performantă este cuvântul cheie: fie că e vorba de industrii unde capitalul din investitii directe a venit în România însotit de know-how si productivitate, cum ar fi domeniul auto, fie că e vorba de industrii unde avantajul competitiv este autentic românesc, cum ar fi talentul resurselor umane din IT.rnrnDar dincolo de know-how si talent, la nivel microeconomic avem nevoie de muncă performantă. Si de produse performante. In acest sens, inovatia trebuie să fie punctul central al dezvoltării afacerilor, aceasta fiind cea care poate asigura brandurilor românesti reputatia necesară pe plan international.rnrnAs spune că, din punct de vedere al afacerilor/business-ului, România are de actionat în două planuri. În primul rând, România are nevoie să atragă capital si investitii. Bunăoară, acela în care a venit Nokia, în 2007. Ce semnale primim însă acum? Că avantajele competitive pe care le avea România cu 4 ani în urmă, sau pe care credeam că le are, sunt căutate deja în altă parte. rnrnE de analizat aici partea de politici fiscale în raport cu investitorii străini si nivelul salariilor comparativ cu alte destinatii investitionale, dar nu sunt de neglijat nici unele dezavantaje competitive precum infrastructura insuficientă sau (perceptiile externe referitoare la) birocratia si coruptia.rnrnPotrivit Raportului Competitivitătii Globale pe 2011-2012 (elaborat de Centrul pentru Competitivitate Globală si Performantă al World Economic Forum) competitivitatea unei tări este dată de setul de institutii, politici si factori care determină nivelul productivitătii acesteia.rnrnDin această perspectivă, raportul arată că Elvetia îsi păstrează titlul de cea mai competitivă tară din lume gratie continuării unei puternice performante în afara tării, iar Nordul si Vestul Europei domină în top 10 (cu Suedia, Finlanda, Germania, Olanda, Danemarca si UK).rnrnEstonia si Cehia rămân cele mai competitive tări din Europa de Est, clasându-se pe locurile 33, respectiv 38, în timp ce România se plasează după Bulgaria (74), ocupând locul al 77-lea.rnrnInteresant este că indicatorul la care stăm cel mai bine este mărimea pietei, următoarele fiind educatia superioară si trainingul (locul 55) si usurinta în însusirea tehnologiei (60). Cel mai prost stăm la gradul de sofisticare a afacerilor (102), institutii (99), eficienta pietei de bunuri (96), inovatie si infrastructură (locul 95 în ambele cazuri). rnrnDacă ne uităm, de pildă, la Estonia, vedem că se plasează pe o pozitie mai slabă acolo unde stăm noi “cel mai bine”, adică la mărimea pietei, în timp ce, în materie de sofisticare a afacerilor si inovatie, estonienii sunt cu zeci de locuri mai sus în top.rnrnÎn al doilea rând, România are nevoie de exporturi de bunuri si servicii, mai ales în conditiile în care criza economică accentuează competitia globală. Cum ne situăm la acest capitol, pe plan european sau global? Sigur, vor spune probabil exportatorii, cursul de schimb este un factor important care influentează competitivitatea exporturilor românesti, atât direct, cât si indirect.rnrnDar cântăreste acest factor mai mult decât calitatea produselor sau serviciilor, lipsa caracterului inovativ al afacerilor sau birocratia?rnrnEste timpul ca toate eforturile să se orienteze înspre cresterea competitivitătii, coroborată cu cresterea economisirii, investitii în crestere economică, si nu în consum. În timp, aceste economii se vor duce nu în consum, ci în investitii, iar apoi, odată cu cresterea economică, va apărea posibilitatea unei cresteri pe baze sănătoase a consumului.rnrnNu există decât o singură solutie: să avem o strategie de dezvoltare, o perspectivă, o viziune – cu deficite rezonabile, sustenabile, care să poată fi finantabile, să fie acoperite cu intrări de capital autonome sau mai putin autonome – să asigurăm o crestere economică de durată, cu cât mai putine suisuri si coborâsuri – o crestere economică, care să ne dea posibilitate nouă, românilor, să economism mai mult, fără să consumăm mai putin.rnrnÎn lumina acestei realităti, cred cu tărie că problema competitivitătii este vitală de acum înainte pentru viitorul pe termen mediu si lung al României, dar si al Europei. Esentială este maniera în care fiecare va reusi să-si găsească locul într-o piată functională, globală.rnrnVă multumesc si sunt convins că dezbaterile care urmează vor fi extrem de interesante si de provocatoare.