Neortodoxismul BNR a salvat economia romaneasca, se lauda Mugur Isarescu: cursul valutar ar fi putut creste chiar si cu 60% dupa criza din 2008

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, se lauda ca masurile neortodoxe adoptate de BNR pe parcursul ultimilor 10 ani, precum interventiile pe piata valutara, au salvat piata financiara si in general politica economica a tarii de la potentiale dezastre, precum devalorizarea leului chiar si cu 60% dupa izbucnirea crizei de la finalul lui 2008.

„Cred ca utilizarea instrumentelor neconventionale de politica monetara (nortodoxe, cum le mai numeste el n.r.) ne-au adus trei avantaje majore. In primul rand, au limitat dimensiunea dezechilibrelor. Sunt sigur ca ar fi fost consecinte mult mai grave daca ne-am fi complacut si ne-am fi bazat exclusiv pe comportamentul autocorectiv al pietelor. Si voi da un singur exemplu: interventiile (BNR) pe piata valutara au limitat semnificativ flucutatiile cursului de schimb, astfel ca aprecierea leului dupa intrarile masive de capitaluri in tara (dupa aderarea la UE in 2007 n.r.) si deprecierea monedei nationale dupa izbucnirea crizei (de la finalul lui 2008) nu au depasit 25%. In absenta unor astfel de interventii, magnitudinea fluctuatiilor ar fi putut ajunge la nu mai putin de 40% sau chiar 60%”, a spus guvernatorul Isarescu, intr-o prelegere la o conferinta din Roma, in 15 decembrie 2015.

Achizitia de valuta de catre BNR inainte de criza, a adaugat Isarescu, nu numai ca a limitat aprecierea nesustenabila a leului si implicit reducerea competitivitatii exporturilor, dar au asigurat munitia pentru interventii ulterioare in vederea limitarii deprecierii monedei nationale, odata ce criza din 2008 a schimbat directia fluxurilor de capitaluri. „Cred ca acesta este cel de-al doilea beneficiu al acestei abordari (neortodoxe)”, a adaugat Isarescu.

Cumparile ieftine de valuta in perioada dinaintea crizei si vanzarile scumpe, dupa ce cursul a crescut incepand cu 2008, au adus BNR un profit substantial, acesta fiind cel de-al treilea castig al interventiilor pe piata valutara.

Thinking outsite the box?

Guvernatorul se lauda ca aceasta politica de curs de schimb a fost vizionara: „thinking outsite de box”.

In realitate, BNR nu putea sa stea pur si simplu cu mainile in san in timp ce leul se aprecia atat de tare incat a determinat exportatorii sa protesteze in fata sediului BNR si sa ceara demisia guvernatorului. De aceea, se poate spune ca BNR a fost mai degraba obligata sa intervina pentru a limita aprecierea leului.

Iar in momentul crizei din 2008, cand BNR se plangea ca are loc un atac speculativ asupra leului, interventia pe piata valutara era evident necesara.

Acest moment s-a lasat insa cu scandal, intrucat atat BNR, cat si bancile, au fost prinse pe nepregatite de criza. Pe de o parte, banca centrala nu a anticipat un scenariu de criza a cursului (iar acesta este unul dintre marile reprosuri la adresa bancii centrale si a guvernatorului, ca nu au avertizat adecvat si din timp cu privire la consecintele crizei financiare mondiale asupra pietei romanesti) si nu a pregatit bancile pentru a-i face fata.

In aceste conditii, cand bancile care erau angajate in operatiuni valutare substantiale (pentru a profita de criza cursului – atacurile speculative) au ramas fara lei, in urma interventiei BNR, acestea fie nu au stiut, fie nu au vrut, fie nu au putut sa recurga la imprumuturi de urgenta de la banca centrala, in lipsa garantiilor necesare, respectiv titluri de stat, astfel ca dobanzile pietei bancare au explodat la niveluri de 40% sau chiar mai mult, afectand astfel piata creditarii firmelor in special.

Ulterior, BNR s-a straduit din rasputeri sa convinga publicul, inclusiv prin analize laborioase, ca de vina pentru atacul speculativ au fost cativa dealeri neprofesionisti din unele banci care au condus atacul speculativ asupra leului.

Intervenind pe piata pentru a apara leul, BNR a castigat batalia cu speculatorii, cum era si firesc. „Prin actiunile noastre, am vrut sa impiedicam comportamentul speculativ (carry trade) al catorva banci si sa le determinam sa se concentreze pe activitati de baza”, justifica Isarescu riposta crancena pe care a avut-o fata de acele banci, printre care ING, UniCredit sau Bancpost.

Vezi aici discursul lui Isarescu