acf
domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init
action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/u101083808/domains/gxo-global.ro/public_html/subdomains/bancherul/wp-includes/functions.php on line 6121Daca te apuci sa citesti, in calitate de beneficiar al unui credit sau simplu observator, ce scrie in presa financiara despre noua legislatie privind contractele de credit, s-ar putea sa te iei cu mainile de cap. Eu unul n-am inteles mai nimic. Asa incat m-am hotarat sa scriu pe intelesul tuturor despre ce e vorba.rnrnCat mai pe scurt.rnrnE vorba de celebra de pe-acum OUG 50, care a fost interpretata de banci astfel incat multe dintre acestea au pastrat nivelul dobanzilor la creditele in derulare, dar au schimbat formula de calcul. rnrnMai exact, unele banci aveau dobanzi calculate dupa o formula proprie, interna, iar OUG 50 le obliga sa le schimbe intr-o formula transparenta: un indice (EURIBOR, LIBOR, ROBOR) la care se adauga marja fixa a bancii.rnrnProblema este ca unele banci, precum BCR, aveau in trecut formule de dobanda de genul: marja de 1% la care se adauga o dobanda de referinta a bancii, de 8% de pilda. rnrnAstfel ca dobanda nominala era de 9%. Acum, banca a schimbat-o astfel: indicele EURIBOR de 1% (acesta se schimba la 3 sau 6 luni) plus marja de 8%. Clientii au vazut ca marja e uriasa, in comparatie cu cea pentru creditele noi, cu marje de 4-5%. rnrnMai mult, au constatat, sprijiniti de Protectia Consumatorilor, ca unele banci au majorat abuziv dobanzile in perioada crizei iar ulterior nu le-au mai scazut, fiind acoperite de prevederile contractuale. rnrnAstfel s-a creat isteria scaderii dobanzilor, desi scopul OUG 50 nu a fost de a stabili dobanzi mai mici ci de a creste competia, doar aceasta putand stabili nivelul dobanzilor de pe piata.rnrnIn concluzie, in loc ca bancile sa aplice, fiecare dupa cum socotea, propriile dobanzi, cu propriile marje, asa cum e normal, au ales sa mentina toate dobanzile neschimbate, fapt care a produs isteria.rnrnAvocati lacomi, sprijiniti de politicieni, au luat initiativa si au atras sute de clienti in procese colective, BNR a stat deoparte, astfel ca FMI a trebuit sa ordone schimbarea OUG 50 in Parlament prin neaplicarea prevederilor acesteia contractelor in derulare, ci doar celor noi. Asa cum, de altfel, stabileste si directiva europeana care impune OUG 50 in legislatia interna.rnrn“Noutatea” de la Curtea ConstitutionalarnrnAcum, dupa adoptarea legii (288) care schimba OUG 50 in Camera Deputatilor, cativa deputati au contestat-o la Curtea Constitutionala. Motivele imi scapa, dar nu e greu de ghicit: interese obscure sau altceva.rnrnLegea 288 de modificare a OUG 50 prevede, in final:rnrn”Actele aditionale nesemnate de catre consumatori, considerate acceptate tacit pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, isi vor produce efectele in conformitate cu termenii in care au fost formulate, cu exceptia cazului in care consumatorul sau creditorul notifica cealalta parte in sens contrar, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.”rnrnCurtea a decis ca respectivele acte aditionale, care consfintesc mentinerea dobanzilor la vechile niveluri, dar cu noua formula de calcul, adica marje ridicate aplicate unor indici, precum EURIBOR, in crestere, sa nu poata fi anulate doar prin notificare, ci doar cu acordul clientilor bancilor.rnrnCu alte cuvinte, daca banca vrea sa revina la conditiile de creditare anterioare OUG 50, trebuie sa aiba acordul clientilor. Dar de ce sa doreasca clientii sa revina la vechile conditii? Pentru ca bancile sa poata abuza din nou si sa majoreze dobanzile dupa bunul plac? Pentru ca oricum dobanzile au ramas, in parte, la aceleasi niveluri. rnrnCare este “vestea buna pentru consumatori”? dupa cum se scria pe undeva?
Banca Transilvania (BT) are o structura diversa de actionari, in majoritate persoane fizice si juridice din Romania. Astfel ca cel mai mare actionar al BT detine mai putin de 10%... detalii
Pe Facebook exista o pagina sponsorizata pentru inselatorii cu credite, Credit Yes, cu link catre site-ul Credityes.ro, asemanator cu o platforma legitima de credite auto din Statele Unite, Credityes.com.Site-ul Credityes.ro... detalii
Cititorii ne-au sesizat ca exista pe inteet o noua falsa platforma de investitii in criptomonede, prin care se fac fraude online.Numele platformei este Aspect Markets si este online in prezent,... detalii
BRD Finance, IFN-ul pentru credite de consum si carduri detinut de banca BRD Societe Generale, a fost inchis si a intrat in procedura de lichidare, conform unui anunt de pe... detalii