Pe ultimul loc la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare. Sumă ridicolă pentru sănătate

România s-a situat în anul 2023 pe ultimul loc între statele membre UE (și) la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare (R&D), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un cuantum de doar 21,2 €/loc., am fost devansați net de vecinii din Bulgaria (33,1 €) și Ungaria (48,1 €), care au completat podiumul țărilor cu cel mai mic interes public pentru R&D.

Pentru referință, menționăm că cele mai mari sume au fost alocate de Luxemburg (646,6 €/loc., de peste 30 de ori mai mult decât la noi !), Danemarca (552,4 €/loc.) și Germania (529,3 €/loc.). Media la nivelul UE a fost de 275,6 €/loc., ceea ce semnifică o creștere de 53,3% în ultimii zece ani (media a fost de doar 181 €/loc. în 2013).

Suma totală pentru cercetare-dezvoltare alocată la nivel european (așa numitul indicator GBARD) a urcat anul trecut la 123.684 milioane euro (0,73% din PIB-ul total al UE). Astfel, s-a consemnat o creștere de 5,4% față de 2022 (117.424 milioane euro) și de 54,8% față de 2013 (79.886 milioane euro).

De reținut, datele referitoare la evoluția sumelor alocate prin raportare la PIB între 2013 și 2023 arată pentru România o scădere îngrijorătoare, de la 0,21% din PIB până la 0,12% din PIB. Astfel, am ajuns „lantea roșie” a UE în materie de R&D, poziție deținută în urmă cu zece ani de Letonia (0,14% din PIB atunci, dar majorat la 0,29% din PIB între timp).

Poite de valori mult diferite, vecinele Bulgaria (0,24% în 2013) și Ungaria (0,65% în 2013) au ajuns în 2023 la același nivel (0,23% din PIB). Deloc întâmplător, la acest indicator conduce la nivel european Germania (1,08% din PIB, în creștere de la 0,90% din PIB anterior), urmată de Danemarca și Olanda (ambele cu 0,88% din PIB).

Media UE s-a modificat pe parcursul ultimilor zece ani analizați de la 0,69% din PIB la 0,73% din PIB. Ceea ce vine să tragă un semnal serios de alarmă pentru noi, într-un mediu inteațional în care se regăsesc valori de 1,60% pentru Japonia, 1,37% pentru Coreea de Sud sau 1,01% pentru Islanda (interesant, SUA are doar 0,74% din PIB, foarte aproape de media UE).

În fine dar nu în ultimul rând, dacă se trece la o analiză mai fină, pe domenii de alocare, ar trebui să ne pună pe gânduri suma alocată pe persoană pentru cercetarea în domeniul sănătății.

Acesta a scăzut la noi de la 2,10 €/loc. în 2010 până doar 0,40 €/loc. în 2020. Între timp, vecina Bulgaria a urcat de la 0,10 €/loc. la 0,50 €/loc. iar Ungaria de la 2,40 €/loc. la 14,70 €/loc.

Iar asta la o medie UE de 20,50 €/loc. în 2020, față de 12,70 €/loc. în 2010, cu valori de 117 €/loc. în Luxemburg, 77 euro/loc. în Danemarca, 33,30 €/loc. în Germania, 31,10 € în Franța și 22,90 €/loc. în Italia. Mai aproape de noi, Croația a venit măcar cu 1,20 €/loc., Polonia cu 1,40 €/loc. iar Lituania cu 1,60 €/loc., ca să nu mai amintim de Cehia (9,60 €/loc.).