acf
domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init
action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/u101083808/domains/gxo-global.ro/public_html/subdomains/bancherul/wp-includes/functions.php on line 6121Economia României nu va reveni în 2021 la nivelul din 2019, potrivit estimărilor FMI referitoare la efectele pandemiei Covid 19 asupra economiilor naționale din întreaga lume. Scăderea de 5% din 2020, va fi urmată de o revenire de 3,9% anul viitor. Ceea ce înseamnă că în 2022 ne vom situa la un nivel de -1,3% față de anul de dinaintea crizei.
Trecerea prognozei făcute de specialiștii FMI în context regional din formatul evoluțiilor procentuale de la un an la altul, în formatul nivelului PIB exprimat în termeni reali, cu anul 2019 referință la valoarea de 100, plasează România pe penultimul loc, înaintea Croației, dar după Polonia, Cehia și Ungaria. Surprinzător, pe primul loc în materie de revenire economică, FMI vede Bulgaria, care și-a reafirmat intenția de adopta rapid moneda unică europeană.
[1]
Astfel, ar fi de luat aminte că din PIB-ul ce va reveni de-abia în 2022 la valoarea din 2019 se pot aloca bani pentru investiții, salarii bugetare și protecție socială. Datoria publică va depăși 40% din PIB ca urmare a scăderii economice și se va îndrepta rapid spre pragul de 50%, ca urmare a măsurilor impuse de criza coronavirusului.
Tot potrivit FMI, ne așteaptă o creștere masivă a șomajului, de la 3,9% în 2019 până la peste 10% în acest an, cu o revenire spre nivelul de 6% în 2021. Ceea ce va afecta cererea internă, posibilitățile de a majora fondurile pentru asistență socială și se va vedea în sectorul bancar, la conformarea în plata creditelor angajate.
În context, singura veste bună, ar fi reducerea inflației la valori sub estimările BNR făcute înainte de criză. Pe 2020, față de 2,9%, valoarea medie a creșterii prețurilor ar urma să fie de doar 2,2% iar în 2021 ne vom duce chiar la 1,5% în loc de 3,2%. Valoare care ne-ar plasa semnificativ sub Ungaria (+3,2%) Polonia (+2,6%), Cehia (+2,0%) și Bulgaria (+1,9%).
[2]
Din perspectiva influenței externe pe creșterea economică, prognoza pentru cele mai importante economii ale Zonei Euro, care sunt și principalele destinații de export ale României nu arată prea bine. Germania și Franța se vor reface ceva mai devreme, dar Italia ( al doilea partener comercial al nostru) va mai avea de așteptat.
La un avans al PIB moderat de dimensiunea economiei, chiar și după revenirea la condiții normale, atingerea performanțelor din 2019 se va finaliza în 2022 – 2023. Evoluție care nu ne-ar avantaja în materie de livrări la export, pe fondul unui ritm de creștere mai redus al consumului intern, urmare a crizei.
România a înregistrat È™i în anul 2023 cea mai scăzută pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare din UE, potrivit datelor comunicate de Eurostat.Cu un procentaj de 0,52%, în condiÈ›iile... detalii
Contul curent al balanÈ›ei de plăți a înregistrat pe primele zece luni din 2024 un deficit de 24,21 miliarde euro, cu 31% mai mare față de aceeaÈ™i perioadă a anului... detalii
Exporturile României au fost în octombrie 2024 de 8,45 miliarde euro (+0,5% față de aceeaÈ™i lună a anului anterior), în timp ce importurile au urcat la valoarea de 12,17 miliarde... detalii
Productivitatea muncii în comerÈ› s-a situat peste productivitatea muncii în industrie anul trecut, potrivit datelor publicate de INS.Raportarea valorii adăugate brute obÈ›inute pe tipuri principale de activități la numărul de... detalii