Producția industrială, cu o optime sub nivelul din urmă cu patru ani

România a consemnat în septembrie 2022 o creștere de 12,4% a producției industriale față de luna anterioară pe seria brută dar o scădere de -0,4% pe valoarea ajustată în funcție de perioada din an și de dispunerea zilelor lucrătoare. Astfel, sezonalitatea a ajutat puternic rezultatul dar perspectiva rămâne aproape stabilă.

În pofida efectului de bază, dat de revenirea robustă a activității economice după epuizarea efectelor majore ale pandemiei, evoluția față de aceeași lună a anului precedent apare marginal mai bună atât pe seria brută (+0,8%), cât și pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (+1,6%).

Cumulat pe primele nouă luni ale anului, s-a înregistrat o diminuare de -1,0% brut și -1,6% ajustat. Ceea ce se constituie într-un rezultat îngrijorător pentru perspectivele de creștere economică pe anul în curs, industria fiind sectorul cu cea mai mare contribuție în formarea PIB. Reamintim că prognoza oficială a Comisiei Naționale de specialitate a fost revizuită în jos de la +1,5% în primăvară, la +0,6% în vară, pentru a ajunge la -1,2% în varianta de toamnă.

În structură, datele arată mai bine pe seria brută, deoarece industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale a avut un avans de 15,6% (de la -8,6% în luna anterioară) și o creștere de 2,3% comparativ cu aceeași lună a anului anterior. Se observă o ușoară tendință de revenire pe perioada cumulată de la începutul anului.

Pe fondul creșterii prețurilor la electricitate, petrol și gaze naturale, s-a consemnat o scădere conjuncturală a activității pe segmentul de energie (-4% în septembrie) și o reducere mai ponderată pe segmentul extracției (-2,4% față de luna precedentă), cu indice cumulat la 9 luni mai bun față de energie.

Datele pot fi interpretate mai bine dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună august pe intervalul 2017 – 2022, ce are ca reper nivelul mediu consemnat în anul de referință 2015 (valoare 100).

Situația este problematică, conform datelor INS, deoarece producția industrială la mijlocul anului 2022 s-a situat, în termeni reali, cu aproape șase procente sub cea din urmă cu cinci ani și aproximativ o optime (-12,8 puncte procentuale) sub nivelul maxim, atins în septembrie 2018.

[1]

Printre ramurile industriale care au mers mai bine în prima jumătate a anului, se numără repararea și întreținerea echipamentelor (+35,8%), tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor (+25,3%) și marochinăria (+23,3%), urmate la mare distanță de produsele din prelucrarea țițeiului (+10,2%), producția de mașini, utilaje și echipamente (+9%) și fabricarea altor mijloace de transport (+8,1%).

La polul opus al rezultatelor pe produse manufacturate s-au situat ramuri critice, precum fabricarea produselor și substanțelor chimice (-21,1%), prelucrarea lemnului (-11,9%), industria metalurgică (-10,6%), extracția petrolului brut, producția de mobilă (ambele cu -5%) și fabricarea echipamentelor electrice (-4,7%).

Cifra de afaceri, creștere nominală dar scădere în termeni reali
Pe fondul majorării prețurilor industriale până la aproape 47% (chiar 63% la intern), cifra de afaceri din industrie pe primele nouă luni ale anului (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut cu 26,6% în termeni nominali față de aceeași perioadă din 2021. Adică undeva la circa -14% în termeni reali.

Situația este încă și mai puțin bună în cazul industriei prelucrătoare, a cărei cifră de afaceri s-a majorat în termeni nominali cu doar 24,2%, cu valori mai mari în cazul bunurilor intermediare (+25,4%) și bunuri de uz curent (+22,8%), dar relativ reduse la bunuri de capital (+17,9%) și bunuri de folosință îndelungată (+11,2%).

În ceea ce privește perspectiva de activitate pentru anul în curs, trebuie semnalată evoluția pozitivă față de luna anterioară a comenzilor noi (+24%) și faptul că sunt mai mari cu 22,9% în termeni nominali față de aceeași lună din 2021.

Comparația cu valoarea cumulată la 9 luni, de 19,4%, ne indică un trend ușor crescător (18,9% la finele lui august).

Diferențele sunt semnificative în structură, unde intervalul ianuarie – septembrie a adus majorări peste media generală la bunuri intermediare (+23,1%) și la bunuri de folosință îndelungată (+21,1%). La bunuri de uz curent (+18,6%) și la bunuri de capital (+17,1%), avansurile cumulate au fost mai modeste.