acf
domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init
action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/u101083808/domains/gxo-global.ro/public_html/subdomains/bancherul/wp-includes/functions.php on line 6121România a continuat să se situeze în 2023 total în afara practicii din țările similare mai noi membre ale UE în ceea ce privește deficitul de cont curent, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Astfel, țara noastră a consemnat valori negative pe parcursul ultimelor cinci trimestre analizate, cu un ordin de mărime peste cele mai slabe performanțe ale statelor din fostul bloc estic.
Deficitul de cont curent este un indicator macroeconomic de maximă importanță care arată soldul fluxurilor financiare ale unei țări raportat la rezultatul economic al acesteia.
Regulile de stabilitate prevăzute și urmărite pe tabloul de bord național la nivel european impun o limită maximă de -4% din PIB.
Toate țările mai noi membre ale UE, provenite din fostul bloc estic sunt foarte aproape de echilibru cu o singură excepție, și aceea majoră, România. Care figurează ultima la acest capitol și se află total în afara recomandărilor și a practicii în materie. Mai mult, este țara care a reușit contraperformanța pe anul 2023 de a avea un sold trimestrial din ce în ce mai negativ, în loc să-l îmbunătățească, de la -4% în T1 spre -6,9% în T4.
Comparativ cu același ultim trimestru din an, se poate observa faptul că, de la -4,9% în T4 2022, ne-am dus la -6,9% în T4 2023, în timp ce toate celelalte state prezentate și-au ameliorat acest indicator-cheie (excepție marginală și nesemnificativă, Letonia a ajuns de la -0,1% la -0,2%).
Doar patru state din cele 11 de mai sus au mai avut per total un rezultat negativ iar al nostru a fost de peste zece ori mai slab decât al doilea cel mai slab (-5,7% media la noi, -0,5% la slovaci, fără să facem „farmacie” cu valoarea exactă și ajustarea pe ponderea trimestrelor)
Totodată, cât se poate de elocvent pentru efortul depus în sensul remedierii situației de dezechilibru macroeconomic indus, plecate de aceeași valoare la finalul anului 2022 (-4,9%), România a ajuns în T4 2023 la -6,9%, în timp ce Ungaria s-a ajustat la -0,9% și a trecut marginal pe plus ca medie trimestrială pe anul trecut.
Departe de a fi o simplă curiozitate financiară, chiar și pentru nespecialiști ar trebui să fie evident că ceva nu e în regulă iar situația actuală nu este sustenabilă în timp. Desigur, măsurile luate trebuie introduse treptat dar reintrarea cât mai rapidă cu un indicator macroeconomic esențial în rândul țărilor din care facem parte s-ar impune cu necesitate.
InflaÈ›ia anuală a crescut în noiembrie 2024 până la 5,11%, potrivit datelor publicate de INS.PreÈ›urile au avansat per total cu 0,41%, cea mai mică valoare din ultimele trei luni, dar... detalii
Datoria publică a României a crescut la 54,4% din PIB la finele lunii septembrie 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul FinanÈ›elor È™i INS.Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
România a păstrat în luna octombrie 2024 prima poziÈ›ie în UE în ce priveÈ™te inflaÈ›ia anuală, conform datelor publicate de Eurostat. În contextul unei uÈ™oare creÈ™teri (+0,2 puncte procentuale față... detalii
Datoria publică a României a crescut la 52,7% din PIB la finele lunii august 2024, potrivit datelor operative publicate de Ministerul FinanÈ›elor È™i INS. Suma calculată conform metodologiei europene a... detalii