Contractul de credit e ca un manual de utilizare la care nu te uiti niciodata

Sistemul bancar din România este printre cele mai modee È™i performante din întreaga lume, spune Radu GheÈ›ea în cadrul podcasturilor găzduite de Centrul de SoluÈ›ionare Alteativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), conform unui comunicat de presa, in care se adauga:

Serviciile de plată electronice, prin card sau QR code, oferă consumatorilor acces la cele mai sigure tehnologii, însă băncile ar trebui să-È™i simplifice mai mult contractele de creditare, iar informaÈ›ia care ajunge la consumatori să fie filtrată, afirmă Valeriu Stoica.

În al 12-lea È™i ultimul episod, din sezonul 4 #PodcasturileCSALB sunt invitaÈ›i Radu GheÈ›ea, preÈ™edinte Libra Inteet Bank, preÈ™edinte de onoare ARB, Valeriu Stoica, conciliator onorific CSALB, profesor È™i avocat, într-o discuÈ›ie moderată de Daria Niculcea, director executiv Juridice.ro.

| PODCAST CSALB |  

Este al 4-lea an când în interviurile CSALB participă top managementul sistemului bancar È™i experÈ›i din domeniul juridic.

Anul acesta È™i jualiÈ™ti reputaÈ›i din domeniul economic sunt invitaÈ›i să dezbată principalele subiecte din banking, în cadrul Centrului de SoluÈ›ionare Alteativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Analizăm noutățile È™i impactul lor în piaÈ›a financiar-bancară, precum È™i relaÈ›ia consumatorilor cu instituÈ›iile de credit într-un context socio-economic volatil È™i imprevizibil.

Radu Ghetea:

„Sistemul bancar românesc oferă produse È™i servicii la un nivel care depășeÈ™te de multe ori sistemele bancare din țări cu tradiÈ›ie în acest domeniu. AÈ›i remarcat cât de uÈ™or puteÈ›i opera cardurile emise în România în toată lumea, fără probleme.

Există o teorie care spune de avantajul ultimului sosit. Noi am fost printre ultimele țări din Europa care au introdus metodele modee de plată, servicii È™i produse bancare noi. Dar, când le-am introdus, am beneficiat de ultima tehnologie disponibilă.

De exemplu, FranÈ›a È™i Germania au introdus sistemele de plăți acum aproximativ 70 de ani. În România l-am introdus acum 24 de ani, iar la acel moment aÈ™ putea spune că noi aveam cel mai bun sistem de plăți din lume, nu doar din Europa. Era cea mai securizată È™i întrunea cele mai multe standarde.

Un alt exemplu este America, unde sistemul a rămas tributar cecurilor în relaÈ›ia cu persoanele fizice. Acele hârtii prin care cineva împuteiceÈ™te banca să facă o plată în contul altcuiva. Acum 10-12 ani am discutat în AsociaÈ›ia Română a Băncilor dacă să continuăm È™i noi cu cecurile sau să rămânem doar cu plățile electronice. În România plățile electronice È™i utilizarea cardurilor au prins foarte bine la consumatori.

În ultimii 35 de ani, pot spune că sistemul bancar românesc s-a reinventat. În comunism sistemul bancar era format din 4 bănci de stat care finanÈ›au comerÈ›ul exterior, agricultura, industria È™i marile proiecte precum Canalul Dunăre-Marea Neagră, metroul. Creditele se dădeau pe baza planului, iar la final datoriile erau compensate, adică È™terse. Plecând de la acea realitate, România a ajuns să aibă printre cele mai sigure È™i performante sisteme bancare.

Surpriza va apărea în perioada imediat următoare, când sistemul de plăți va integra QR code-ul. Acest sistem se va extinde tot mai mult în È›ara noastră. Față de card, avantajul este nu doar că plata se face instant de pe telefonul mobil, să zicem, ci că banii intră în câteva secunde în contul vânzătorului.

Procesarea plății cu cardul poate dura acum È™i câteva zile, mai ales dacă plata este făcută în zilele de weekend. Partea bună este că oamenii s-au obiÈ™nuit cu tehnologia, cu plățile prin telefonul mobil. Au contat atât efortul băncilor de a face educaÈ›ie financiară, cât È™i eficienÈ›a CSALB.

Cu ajutorul conciliatorilor, tensiunile dintre consumatori È™i bănci s-au estompat. Rezultatele sunt vizibile: dacă acum doi ani vorbeam de cifre în care incluziunea financiară era sub 50%, acum avem medii, precum în zonele urbane din marile oraÈ™e, în care incluziunea financiară depășeÈ™te 80%.

Nu în ultimul rând, sistemul bancar românesc este deosebit de bine pregătit pentru orice fel de È™ocuri. Când se întâmplă ceva în afara țării sau în È›ară, noi avem mai multe scenarii, dintre care unul este foarte pesimist. AÈ™a s-a întâmplat în pandemie sau când Rusia a atacat Ucraina. Această pregătire vine È™i din reglementarea foarte strictă a acestui domeniu, la nivel european. În regulamentele europene din domeniul bancar, practic fiecare frază înseamnă că trebuie să faci ceva.”

– „În ultimii 16 ani, de când m-am mutat cu familia în România, nu am auzit de niciun faliment în sistemul bancar, deÈ™i înainte au fost probleme în acest sens. Ce a ferit băncile de falimente în perioada recentă?”

Valeriu Stoica:

„Trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului: Banca NaÈ›ională a României nu a avut nicio restanță în ceea ce priveÈ™te supravegerea bancară. Când au existat semne că o bancă este în dificultate, acea bancă nu a fost lăsată să ajungă până la faliment. S-au găsit metode pentru a redresa banca respectivă sau a fost găsit un investitor care să preia banca aflată în dificultate.

În domeniul bancar, chiar falimentul unei bănci mici creează, din punct de vedere psihologic, o neîncredere foarte mare. Noi am avut o problemă uriașă în perioada 1997-1998 cu Bancorex, care era realmente falimentară, dar s-a evitat panica indusă de un faliment, prin preluarea băncii de către BCR.

Este foarte interesant de remarcat că în perioada crizei financiare, din România nu au plecat bănci pentru că ar fi avut ele probleme aici, ci pentru că băncile mamă aveau probleme.

În ultimii ani, băncile din România s-au adaptat în ceea ce priveÈ™te procedurile intee È™i calitatea oamenilor care lucrează în fiecare bancă. Dacă ne referim la categoria de profesioniÈ™ti din România vedem că sunt foarte puÈ›ine domenii în care există un standard atât de ridicat, ca al celor care lucrează în domeniul bancar.

Cu toate acestea, mai rămân lucruri pe care băncile trebuie să le îndrepte. Spre exemplu, băncile ar trebui să filtreze mult mai bine ce ajunge la consumator dintre reglementările activității bancare. Dacă instituÈ›iile financiare au specialiÈ™ti care pot înÈ›elege aceste reglementări, oamenii simpli nu pot face asta È™i nici nu este în sarcina lor.

Astfel, consumatorii primesc zeci de pagini de documente pentru un credit mărunt pe care nici nu au timp să le citească.

Instituțiile de credit trebuie să găsească modalități prin care să păstreze siguranța consumatorului și a băncii, dar să simplifice procedurile, instrucțiunile pentru creditare și toată comunicarea cu consumatorul.

Riscul este ca oamenii să nu-È™i mai citească contractele. Este ca atunci când primeÈ™ti un echipament de uz caznic È™i o carte întreagă cu instrucÈ›iuni, la care nu te uiÈ›i niciodată.”

Despre CSALB:

CSALB este o entitate înfiinÈ›ată ca urmare a unei Directive europene È™i intermediază gratuit È™i în mai puÈ›in de trei luni negocierea dintre consumatori È™i bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice judeÈ› al țării pot trimite cereri către Centrul de SoluÈ›ionare Alteativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro.

Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 16 conciliatori, dintre cei mai buni specialiÈ™ti în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înÈ›elegerea părÈ›ilor are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informaÈ›ii despre activitatea Centrului puteÈ›i obÈ›ine È™i la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).